Sighisoara

 

Sighisoara

[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0283.jpg]9350
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0286.jpg]9240
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0287.jpg]9130
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0293.jpg]9020
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0294.jpg]9090
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0300.jpg]9000
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0304.jpg]8960
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0306.jpg]8960
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0307.jpg]8930
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0309.jpg]8890
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0311.jpg]8920
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0315.jpg]8850
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0316.jpg]8890
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0317.jpg]8820
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0320.jpg]8790
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0321.jpg]8740
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0325.jpg]8720
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0327.jpg]8720
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0335.jpg]8680
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0336.jpg]8670
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0341.jpg]8720
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0346.jpg]8640
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0348.jpg]8620
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0358.jpg]8590
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/sighisoara/thumbs/thumbs_dsc_0362.jpg]8610

Sighişoara este una dintre puţinele cetăţi medievale locuite din sud-estul Europei şi singura de acest gen din România. Întemeierea este datată în cronicile secolului al XVII-lea la 1191 şi 1198, însă prima atestare documentară a oraşului este făcută în 1280. Zona oraşului este locuită, cu mici întreruperi, de aproximativ 4000 de ani, fiind atestate arheologic o aşezare din epoca bronzului, două aşezări dacice din epoca fierului, un castru roman pentru paza drumului, o aşezare a daco-romanilor şi a urmaşilor lor.
În a doua jumătate a secolului al XII-lea, regii Ungariei aduc colonişti germani în sudul Transilvaniei. Saşii întemeiază lângă apa pârâului Saes o aşezare rurală. Localitatea va împrumuta denumirea pârâului la sfârşitul secolului al XIII-lea.

Se presupune că la începutul secolului al XIII-lea exista o mica fortificaţie pe platoul superior al Dealului Cetăţii, fortificaţie distrusă de invazia mongola din anii 1241-1242. Această fortificaţie este menţionată documentar în 1280 sub numele de Castrum Sex. Pe platoul inferior al Dealului Cetăţii se stabilesc două ordine mânăstireşti: călugării dominicani la 1298 şi ordinul franciscan. În secolul al XIV-lea aşezarea se urbanizează, ca urmare a venirii altor colonişti meşteşugari. În 1367 localitatea este menţionată ca Civitas de Segusvar. În secolul al XV-lea se construiesc zidul şi turnurile de apărare care înconjoară Dealul Cetăţii. Zidul este menţionat pentru prima dată la 1490.

În secolele XV-XVII urmează perioada de maximă prosperitate pentru cetate, fiind amplasat la intersecţia unor importante drumuri medievale. Sighişoara este localitatea cu cel mai vechi statut oraşenesc din Transilvania (1517). A întreţinut un comerţ înfloritor cu alte oraşe săseşti, cu diferite zone ale Transilvaniei, cu Ţările Româneşti, dar a participat şi la marele comerţ, prin intermediul Braşovului stabilind contacte până în Persia şi Ţările de Jos. O dovadă sunt cele 35 de covoare orientale aflate şi azi în Biserica Mânăstirii.

Oraşul nu a putut fi cucerit, deşi a suportat câteva asedii (urmele ultimului asediu din 1704 sunt vizibile pe Turnul Cositorarilor). Edificiile civile îmbină stilurile baroc şi renascentist, cele două mari biserici stilul gotic târziu; în timp se vor mai adăuga stilurile Rococo, Neogotic, Goticul veneţian şi Secesion. Turnul, care a funcţionat ca sfat al oraşului până la 1556, judecătorie şi corp de gardă până la sfârşitul secolului al XIX-lea, cuprinde din 1899 Muzeul de istorie, unde pot fi văzute: ceramica din epoca bronzului, vase rituale dacice, ceramica romana, instrumente medicale şi famaceutice din timpul celebrului farmacist Andreas Bertram (1670) şi din timpul Mariei Tereza, mobilier variat (se remarcă cel cu intarsie), mari mecanisme de închidere a porţilor cetăţii, arme, un exemplar din primele ceasuri de perete, realizat în secolul XVI în sud-vestul Germaniei, precum şi evoluţia mecanismului ceasului din turn, existent din secolul XVI, având figurinele reprezentând zeităţi romane pentru fiecare zi din săptămână.

O mare parte a faimei oraşului de astâzi se datorează celei mai celebre personalităţi istorice – la ora actuală – dintre toate personalităţile care au avut tangentă cu Sighişoara, voievodul Vlad Tepeş, supranumit Dracula, fiu al voievodului Ţării Româneşti Vlad Dracu. Vlad Tepeş – Dracula s-a născut probabil în Sighişoara, tatăl său locuind între anii 1431-1436 şi în oraşul-cetate Sighişoara. Prin Sighişoara, celebrul Dracula a trecut în 1476, ultimul an al vieţii, spre ultima şi scurta sa domnie în Ţara Românească. Cu Sighişoara actuală, legătura celebrului personaj istoric este asigurată de vechea şi acum celebra casă supranumită “Vlad Dracu”, situată în zona centrală a cetăţii – aparţinătoare autorităţilor cetăţii medievale – totodată şi fosta casă a corpului de pază, posibil de oaspeţi, în care există posibilitatea să fi fost găzduit Vlad Dracu şi cei apropiaţi lui.

www.sighisoara.ro