Cârta

 

Carta

[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0001_image002.jpg]38140
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0002_image004.jpg]38160
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0003_image006.jpg]37860
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0004_image008.jpg]37790
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0005_image010.jpg]37700
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0006_image012.jpg]37540
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0007_image014.jpg]37420
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0008_image016.jpg]37170
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0009_image018.jpg]37180
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0010_image020.jpg]37000
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0011_image022.jpg]36970
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0012_image024.jpg]36920
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0013_image026.jpg]36800
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0014_image028.jpg]36650
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0015_image030.jpg]36600
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0016_image032.jpg]36600
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0017_image034.jpg]36610
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0018_image036.jpg]36420
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0019_image038.jpg]36490
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0020_image040.jpg]36440
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0021_image042.jpg]36410
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0022_image044.jpg]36310
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0023_image046.jpg]36310
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0024_image048.jpg]36360
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0025_image050.jpg]36150
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0026_image052.jpg]36070
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0027_image054.jpg]36180
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0028_image056.jpg]36140
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0029_image058.jpg]36090
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0030_image060.jpg]36020
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0031_image062.jpg]36080
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0032_image064.jpg]35910
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0033_image066.jpg]35910
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0034_image068.jpg]36000
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/carta/thumbs/thumbs_slide0035_image070.jpg]35820

Cârţa, fostă mănăstire cisterciană din Ţara Făgăraşului, actualmente biserică evanghelică a comunităţii locale germane, situată pe malul stâng al Oltului, între municipiile Sibiu şi Făgăraş, în imediata vecinătate a localităţilor de azi Cârţa (în germană: Kerz, în maghiară: Kerc) şi Cârţişoara (în germană: Oberkerz). Mănăstirea a fost fondată în anii 1205-1206 de regele Andrei al II-lea al Ungariei, fiind desfiinţată la 27 februarie 1474 de regele Matei Corvin. Abaţia cisterciană Cârţa a deţinut un rol major in istoria politică, economică şi culturală a Transilvaniei medievale, cât şi introducerea dar şi în diseminarea artei gotice în spaţiul intracarpatic.

Istoria mănăstirii:

Data fondării mănăstirii Cârţa (lat.: monasterium beatae Mariae virginis in Candelis de Kerch) nu este cunoscută. Un document emis la Konstanz, la 17 aprilie 1418, de regele Sigismund I al Ungariei (1387-1437) aminteşte că abaţia a fost întemeiată, construită şi dotată cu drepturi şi privilegii de către predecesorii săi. Calitatea de ctitorie regală maghiară rezultă şi din actul desfiinţării sale, la 27 februarie 1474, efectuată “ex auctoritate juris patronatus regii” Matei Corvin (1458-1490). Izvoare scrise din intervalul secolelor XIII-XV, provenite din ambianţa ordinului cistercian – adunate şi prelucrate de Ludwig Janauschek -, datează actul fondării mănăstirii Cârţa între anii 1202-1203.

Datarea relativ exactă a întemeierii acestei mănăstiri cisterciene este facilitată de un document emis în cancelaria regală maghiară în anul 1223. Din textul acestei diplome regale rezultă că teritoriul, pe care a fost fondată şi construită abaţia Cârţa – delimitat de râul Olt la nord, râul Arpaş la est, râul Cârţişoara la vest, iar Carpaţii Meridionali (Munţii Făgăraş) la sud -, i-a fost donat de către regele Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235), pentru mântuirea sufletului său, prin intermediul lui Benedict, pe când acesta era voievod al Transilvaniei (pro remedio animae nostre per fidelem ac dilectum nostrum Benedictum tunc temporis vaivodam assignari facientes). Or, acest Benedict a fost voievod al Transilvaniei între anii 1202-1206 si 1208-1209. Constatarea permite datarea întemeierii între anii 1202-1209. Intervalul de timp în care s-a putut consuma actul fondării mănăstirii poate fi restrâns si mai mult pe baza unei informaţii oferite de statutul 21 al Capitlului General al ordinului cistercian din anul 1206. Cu această ocazie este confirmată prezenţa unui abate cistercian de Cârţa (abbas ultra Sylvas in Hungaria, filius abbatis de Egris) la mănăstirea Cîteaux, în Burgundia, abaţia-mamă a ordinului cistercian. Coroborând semnificaţiile acestor informaţii istorice, se poate constata că mănăstirea Cârţa a fost fondată de regele Andrei al II-lea (1205-1235) între 29 mai 1205 şi 14 septembrie 1206, respectiv in intervalul de timp cuprins între 29 mai 1205 – ziua ridicării lui Andrei al II-lea pe tronul Ungariei -, şi 14 septembrie 1206, data la care au început lucrările Capitlului General al ordinului cistercian, cand este atestat documentar primul abate de Cârţa. Conventul colonizator stabilit la Cârţa a provenit de la abaţia-mamă Igriş (lat. Egris, ung. Egres), din Câmpia Banatului, situată azi în judeţul Timiş. Raporturile de filiaţie între cele două mănăstiri sunt atestate documentar în anii 1206, 1368 şi 1430.

Istoria monumentului:

Primele clădiri ale mănăstirii au fost ridicate, potrivit cutumelor ordinului cistercian, din materiale perisabile, probabil din lemn. Acestea pot fi datate cu relativă siguranţă între anii 1205-1206. Câţiva ani mai târziu, între ca. 1210-1215, în imediata vecinătate a clărilor provizorii de lemn a fost construită o capelă de piatră, aşa-numitul oratoriu. Fundaţiile acestei capele, cu dimensiuni reduse (ca. 8-10m) şi ziduri masive, au fost scoase la lumină în primăvara anului 1927, prin cercetările arheologice întreprinse de istoricul de artă şi arheologul sas Victor Roth. Prezenţa lor a fost confirmată prin cercetările arheologice întreprinse între anii 1983-1985.

Construcţia în piatră a mănăstirii debutează ceva mai târziu, în anii ’20 ai secolului al XIII-lea, cel mai târziu în jurul anului 1230. Edificarea mănăstirii s-a realizat în două faze principale de execuţie, intercalate cronologic de marea invazie tătară din anul 1241. În prima fază de construcţie, care etalează trăsături stilistice tributare romanicului târziu, s-a trasat planul general al mănăstirii, zidurile care delimitau curtea sa interioară fiind ridicate până la o înălţime de ca 3-4m deasupra nivelului contemporan de călcare. În anul 1260, după cezura provocată de invazia mongolă din primăvara anului 1241, lucrările de construcţie vor fi reluate sub conducerea unui nou arhitect, format în ambianţa goticului matur, şi cu aportul unui atelier de pietrari cu o structură eclectică. În această fază are loc demantelarea vechiului oratoriu de piatră, pe ale cărui fundaţii au fost ridicate aripa nordică a transeptului cu perechea sa de capele şi, în parte, corul cu absida poligonală. Pe la 1300 biserica şi aripa estică a mănăstirii Cârţa erau deja terminate, lucrările de finisare si de construcţie a aripei sudice a abaţiei continuând încă aproximativ două decenii.

Arhitectul şi atelierul de pietrari, activi la Cârţa după invazia mongolă din anul 1241, au avut o contribuţie majoră în diseminarea spiritului şi a formelor artei gotice în Transilvania secolului al XIII-lea. Un aport considerabil în evoluţia acestui proces l-au avut însă şi atelierele cisterciene de pietrari, trimise în Transilvania probabil din iniţiativa Capitlului General al ordinului cistercian, căruia ii erau aservite încă din anul 1240 o serie de aşezări din Ţara Bârsei. Această influenţa stilistică sincretică poate fi surprinsă la o serie de monumente contemporane, situate în sudul Transilvaniei, de pildă la bisericile evanghelice din Sebeş-Alba, Prejmer, Bartolomeu, Hărman, Cristian, Capela Sf. Ecaterina din Braşov la biserica reformată din Hălmeag, dar şi în nordul Transilvaniei la biserica ortodoxă din Bistriţa.

Un document emis la 29 ianuarie 1322 de regele Carol Robert de Anjou al Ungariei (1308-1342) informează că mănăstirii cisterciene Cârţa îi erau aservite zece aşezări: Cârţa (Kerch), Criţ (Cruz), Meşendorf (Messendorf), Cloaşterf (villa Nicholai), Apoş (villa Abbatis), Cisnădioara (monte sancti Micahelis), Feldioara (Feldwar), Colun (Colonia), Glâmboaca (Honrabah) şi Cârţa Românească (Kercz Olachorum). După jumătatea secolului al XIII-lea, în imediata sa apropiere, pe malul drept al Oltului, mănăstirea cisterciană a fondat aşezarea Cârţa (germ. Kerz), cunoscută şi sub vechea denumire de Cârţa Săsească, iar pe Valea Hârtibaciului, lângă Agnita, a întemeiat localitatea Apoş (germ. Abtsdorf, Satul Abatelui). Ambele aşezări au fost populate cu saşi. Abaţia Cârţa a aşezat la cumpăna secolelor XIII-XIV colonişti germani şi pe teritoriul fostului Scaun de Sighişoara, respectiv în localităţile Criţ (germ. Deutsch-Kreuz; magh. Szászkeresztúr), Meşendorf (germ. Meschendorf; ung. Mese) şi Cloaşterf (germ. Klosterdorf; ung. Miklóstelke), precum şi în localităţile Colun (germ. Kolun; ung. Kellen), Glâmboaca (germ. Hühnerbach; ung. Glimboka) şi Feldioara (germ. Marienburg; ung. Földvár), situate pe malul drept al Oltului, pe teritoriul actual al judeţului Sibiu.

http://ro.wikipedia.org