Maria Radna

 

Maria Radna

[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/maria-radna/thumbs/thumbs_1130001.jpg]7460
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/maria-radna/thumbs/thumbs_1130004.jpg]7340
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/maria-radna/thumbs/thumbs_1130006.jpg]7230
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/maria-radna/thumbs/thumbs_1130007-2.jpg]7170
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/maria-radna/thumbs/thumbs_1130009.jpg]7160
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/maria-radna/thumbs/thumbs_1130013.jpg]7110
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/maria-radna/thumbs/thumbs_1130014.jpg]7020
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/maria-radna/thumbs/thumbs_1130015.jpg]6980
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/maria-radna/thumbs/thumbs_1130016.jpg]6910
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/maria-radna/thumbs/thumbs_1130017.jpg]6900
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/maria-radna/thumbs/thumbs_1130022.jpg]6900
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/maria-radna/thumbs/thumbs_1130024.jpg]6870
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/maria-radna/thumbs/thumbs_1130025.jpg]6840
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/maria-radna/thumbs/thumbs_1130030.jpg]6800
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/maria-radna/thumbs/thumbs_1130031.jpg]6770
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/maria-radna/thumbs/thumbs_1130032.jpg]6710
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/maria-radna/thumbs/thumbs_1130033.jpg]6700
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/maria-radna/thumbs/thumbs_1130034.jpg]6670
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/maria-radna/thumbs/thumbs_1130040_1_2_tonemapped.jpg]6620

Istoria Mănăstirii Franciscane Maria Radna:
Regele Ungariei, Ludovic cel Mare, a fondat o biserică şi chiliile mănăstirii la Lipova şi le-a încredinţat călugărilor din ordinul Sf. Francisc.

După ocuparea Lipovei de către turci în 1551, călugării s-au refugiat peste Mureş la Radna, unde Şi-au zidit o capelă mică pe panta ramificată a unei prelungiri a munţilor Zarandului spre Mureş, iar în vale şi-au clădit o căsuţă, ca să fie în mijlocul credincioşilor aşezaţi pe aceste locuri.
Aceşti călugări au avut foarte mult de suferit din cauza prigonirii suferite din partea turcilor, au fost persecutaţi, chinuiţi, pedepsiţi, iar capela şi căsuţa lor nimicite. Pe unul din călugări, anume Plumbo Ioan, l-au luat chiar din biserică, de la serviciul liturgic şi l-au dus în faţa tribunalului turcesc, pentru că a îndrăznit să slujească pentru credincioşi. Odăjdiile acestor călugări-preoii erau de culoare verde şi se păstrează şi azi, în mănăstire Prin anul 1668, un credincios, Virchnassa Gh., de 80 de ani, a aşezat în mica bisericuţă din Radna o icoană a Sf. Maria, icoana făcătoare de minuni pe care credincioşii au păstrat-o.

În anul 1695, turcii au jefuit din nou mica bisericuţă, apoi au incendiat-o, arzând în întregime cu tot ce era în ea. Singurul obiect care nu a ars a fost icoana Maicii Domnului, pe care au găsit-o în cenuşa încă arzând. Icoana a rămas întreagă, fără nici o urmă de foc sau arsuri, cu toate că este vopsită pe hârtie simplă. S-a închis totuşi puţin la culoare din cauza fumului. Se poate observa şi astăzi aceasta. Credincioşii, cu adâncă pietate şi afecţiune, au scos dintre ruine şi cenuşă această icoană şi au păstrat-o în mare cinste.

Tot atunci s-au mai petrecut două întâmplări miraculoase. În timpul incendiului, cu toate că era un timp liniştit, fără vânt, şindrilele aprinse zburau ca luate de uragan peste Mureş, la Lipova, în tabăra turcească, aprinzându-le mantiile lor largi, încât mulţi turci au murit arşi de vii. Incendiul din tabăra turcească de la Lipova, din vremea aceea, n-a putut fi stins până ce turcii, în spaima lor, nu au ucis pe cel ce a incendiat bisericuţa. Al doilea caz semnificativ s-a petrecut când turcii, voind să jefuiască biserica, au dat năvală, să pătrundă în ea, dar copita unui cal a pătruns şi s-a adâncit într-un bolovan de piatră ca şi când s-ar fi lipit acolo. Această urmă a potcoavei calului se vede şi astăzi, iar bolovanul se află zidit în peretele din dreapta naosului.

Vestea acestor întâmplări miraculoase s-a răspândit repede în popor şi credincioşii au venit în pelerinaje nesfârşite, de la mari depărtări, să se roage şi să se închine în faţa icoanei miraculoase, pe care au început să o împodobească cu aur şi pietre preţioase. Una dintre aceste podoabe era o broşă ce strălucea pe icoană. De aceasta se leagă o nouă întâmplare miraculoasă:

O fată a dorit să aibă această bijuterie şi, într-o noapte, împreună cu o prietenă, a forţat uşa bisericii şi a voit să ia broşa de pe icoană. Imediat ce şi-a întins mâna aceasta a rămas înţepenită şi nu şi-a mai putut-o retrage, n-a putut să strige şi să se coboare de la altarul unde era icoana. Prietena ei, înspăimântată, a început să plângă şi să ţipe, alergând după ajutor. Repede s-a adunat mulţime de oameni în biserică şi au văzut îngroziţi figura înţepenită şi înspăimântată a fetei. Nu au putut-o ajuta până când nu s-au rugat toţi în genunchi, cerând îndurare Sf. Fecioare şi iertare pentru faptă. Abia atunci a scăpat fata. Această întâmplare, care a avut multe sute de martori, a făcut să crească şi mai mult venerarea sfintei icoane.

În 1718, ţara întreagă s-a eliberat de sub turci şi, o dată cu aceasta, şi Radna care de atunci va deveni un centru de pelerinaj, făcător de miraculoase vindecări.

http://www.mariaradna.com