Mănăstiri din Vâlcea

 

Manastiri din Valcea

[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_copy_0_slide0001_image002.jpg]2250
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_copy_0_slide0002_image004.jpg]2230
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_copy_0_slide0003_image006.jpg]2190
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_copy_0_slide0004_image008.jpg]2100
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_copy_0_slide0005_image010.jpg]2050
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0001_image002.jpg]2030
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0002_image004.jpg]1990
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0003_image006.jpg]1990
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0004_image008.jpg]1960
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0005_image010.jpg]1920
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0006_image012.jpg]1920
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0007_image014.jpg]1920
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0008_image016.jpg]1870
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0009_image018.jpg]1880
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0010_image020.jpg]1880
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0011_image022.jpg]1880
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0012_image024.jpg]1840
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0013_image026.jpg]1840
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0014_image028.jpg]1830
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0015_image030.jpg]1840
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0016_image032.jpg]1800
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0017_image034.jpg]1800
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0018_image036.jpg]1780
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0019_image038.jpg]1820
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0020_image040.jpg]1820
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0021_image042.jpg]1810
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0022_image044.jpg]1820
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0023_image046.jpg]1830
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0024_image048.jpg]1840
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0025_image050.jpg]1810
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0026_image052.jpg]1790
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0027_image054.jpg]1790
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0028_image056.jpg]1780
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0029_image058.jpg]1760
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0030_image060.jpg]1780
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0031_image062.jpg]1740
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0032_image064.jpg]1750
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0033_image066.jpg]1710
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0034_image068.jpg]1690
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0035_image070.jpg]1720
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0036_image072.jpg]1720
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0037_image074.jpg]1720
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0038_image076.jpg]1730
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0039_image078.jpg]1730
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0040_image080.jpg]1750
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0041_image082.jpg]1760
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0042_image084.jpg]1740
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0043_image086.jpg]1780
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0044_image088.jpg]1750
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0045_image090.jpg]1740
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0046_image092.jpg]1760
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/manastiri-din-valcea/thumbs/thumbs_slide0047_image094.jpg]1760

Manastirea Horezu

Însemnările marelui domnitor, aflate în biblioteca mănăstirii, arată că “într-al doilea an al domniei noastre pus-am temelie şi am început a zidi mănăstire”.
Interesul domnului Constantin Brâncoveanu pentru ridicarea acestui sfânt lăcaş este documentat şi în crezul său, aşa cum apare el pe pisania care se află deasupra uşii de intrare în biserica mare a mănăstirii: “Nu voi intra în sălaşul case mele, nu voi sui pe aşternutul patului de odihnă, nu voi da somn ochilor mei şi pleoapelor mele dormitoare şi repaus tâmplelor mele, până nu voi afla loc Domnului şi sălaş Dumnezeului lui Iocob”.
Lucrările de construcţie şi decorare ale ansamblului au fost date spre supraveghere lui Pârvu Cantacuzino, vărul primar al domnitorului. După moartea acestuia în anul 1691 este numit ispravnic Cernica Ştirbei, fost mare armaş.
Definitivarea lucrărilor a avut loc în toamna anului 1697, dar biserica mare fusese terminată deja în 1693. Bolţile bisericii fuseseră finisate în iunie 1692, dată după care fură iniţiate lucrările de pictură murală. Iată ce nota în însemnările sale marele domn: …septembrie 6, miercuri, am sosit la Hurezi şi mănăstirea am târnosit la septembrie 8 vineri….
Mănăstirea, cel mai mare ansamblu monastic din România, este construită pe valea râului Romanii de Jos, în satul care la acea vreme se numea Hurezi (actual Romanii de Jos), nume care ulterior a fost luat de târgul de peste deal, actualul oraş Horezu, într-un colţ pitoresc sub munţii Căpăţânii, unde singurătatea şi liniştea este tulburată doar de strigătul huhurezilor, pasărea care a dat şi denumirea locului. La data întemeierii exista în vecinătatea Hurezilor un schit, al cărui ctitor rămâne necunoscut. Satul se afla în domeniul Brâncovenilor încă înainte de urcarea pe tron a întemeitorului mănăstirii actuale.
Meşterii care creează această capodoperă, impulsionaţi de spiritul ctitorului Constantin Brâncoveanu, sunt Istrate lemnarul, Vucaşin Caragea pietrarul şi Manea vătaful zidarilor. Cei care au executat pictura, terminată la 30 septembrie 1694, au fost Constantin Ioan, Andrei, Stan, Neagoe şi Ichim. Ei imortalizează în pronaosul bisericii mari chipurile celor două familii, familia Brâncoveanu şi familia Cantacuzino.
Lăcaşul este o remarcabilă realizare a artei brâncoveneşti, care se distinge prin originalitate, măestria liniilor şi culorilor.
Iată ce spunea despre execuţia măiastră a pridvorului sfântului lăcaş marele istoric al neamului, Nicolae Iorga: “Frumos pridvor pe stâlpi lucraţi cu o mare bogăţie de podoabe… cu un rând de stâlpi tot aşa meşteşugiţi sculptaţi… flori de piatră în jurul uşii celei mari şi a tuturor ferestrelor”. În lucrarea sa “Bizanţ după Bizanţ”, Iorga caracteriza mănăstirea cu formele ei renascentiste drept “…continuatoare a civilizaţiei romane, ai cărei moştenitori în Europa de Răsărit sunt românii”.
La 25 aprilie 1695 ilustrul ctitor al lăcaşului înzestrează mănăstirea, aşa cum reiese dintr-un hrisov, cu o serie de moşii din Vâlcea, Dolj, Mehedinţi şi Ilfov.

http://ro.wikipedia.org

Manastirea dintr-un lemn

Cea mai veche mărturie despre apariţia mănăstirii într-un ţinut de un farmec deosebit, la margine de pădure seculară cu stejari asemeni, ne vine din însemnările călătorului pe meleagurile Ţărilor Române, diaconul arab creştin Paul de Alep. Acesta pe la 1653-1658, însoţind pe Patriarhul Macarie al Antohiei, susţine că un călugăr a găsit într-o scorbură a unui stejar secular icoana Maicii domnului. Mai spune că acesta aude o voce care l-a îndemnat să construiască în acel loc o biserică din acel stejar secular.
O altă mărturie scrisă existentă de la 29 iulie 1745 a mitropolitului Neofit Cretanul, spune că “un cioban cu numele de Radu, în timpul domniei lui Alexandru Vodă (1568-1577) a visat Icoana Maicii Domnului, despre care aminteşte Paul de Alep şi tăind stejarul în care a fost găsită icoana, a făcut din lemnul ei o bisericuţă, numită din această pricină “Dintr-un lemn”.
Poarta mănăstirii
Cam tot aşa afirma pe la 1842 poetul Grigore Alexandrescu care vizitează lăcaşul, ascultând legendele locului.
Certe sunt însă existenţa şi astăzi a stejarilor seculari şi a Icoanei Maicii Domnului, icoană de dimensiuni impresionante, 1,5 m înălţime ci 1 m lăţime. Acestea sunt probe incontenstabile în definirea adevărului din legende.
Deasemeni, adevărul este oglindit şi de existenţa materială a bisericuţei din lemn de stejar, din bârne groase şi se pare că a fost ridicată pe la mijlocul secolului XVI. În biserică se află Icoana Maicii Domnului de care este legată existenţa aşezământului monahal.
Despre când şi unde a fost pictată icoana, părerile sunt împărţite, mai bine spus diferite. Profesorul Andrei Grabor de la Universitatea din Strasbourg, spunea că ar fi fost pictată în secolul IV la mănăstirea Theothokos din Grecia după modelul aparţinând apostolului Luca, cel care a pictat prima oară pe Fecioara Maria.
Profesorul I.D.Ştefănescu nu împărtăşeşte ideea lui Andrei Grabor, afirmând că icoana ar fi fost pictată la Bizanţ sau la Muntele Athos, folosindu-se un model mai vechi de pe la jumătatea secolului XVI şi se pare că este ipoteza cea mai plauzibilă. Modul cum a ajuns pe aceste meleaguri nu este cunoscut.
Matei Basarab
Legendele apariţiei şi construirii aşezământului monahal sunt o parte din adevăr, însă prima menţiune documentară apare la 20 aprilie 1635. O mărturie importantă scrisă este a lui Matei Basarab din 27 noiembrie 1640 la ridicarea bisericii din piatră. Acesta nota că a zidit mănăstirea “de isnoavă de’ntemei”, înşirând mănăstirile pe care le-a întemeiat.
Pisania bisericii de piatră, care datează din 1715, pomelnicul mănăstirii din 1804 făcut după cel din 1715, confirmă că documentul din 1640 a lui Matei Basarab este real şi că biserica de zid este construită de acesta.
Dar însemnările lui Paul de Alep care a vizitat mănăstirea la 20 de ani după inaugurare, spun cu totul alceva. El afirmă că ctitor al asezământului este un boier contemporan cu Matei Basarab şi văr cu acesta, Preda Brâncoveanu, fost mare spătar, mare culcer, mare vornic, viitor ban. Adevărul ar putea fi undeva la mijloc. Faptul că cei doi sunt rude apropiate, ar fi putut contribui împreună la construcţia bisericii, lucru cofirmat de tabloul ctitorilor din pronausul bisericii din zid. Chiar şi linia construcţiei este tipică epocii în care a trăit Matei Basarab.
După o restaurare importantă făcută de către Ministerul Aerului şi Marinei, restaurare făcută între anii 1938 – 1940, sfântul locaş devine simbolic loc de închinăciune şi rugă pentru aviatori şi marinari.

http://ro.wikipedia.org

Manastirea Surpatele

Într-un loc mirific binecuvântat de Dumnezeu pe Valea Otăsăului, sub poale de pădure se află frumosul lăcaş monahal, Mănăstirea Surpatele, cu hramul “Sfânta Treime”, aflat doar la 3 km distanţă de un alt minunat lăcaş monahal, Mănăstirea Dintr-un lemn.
Numele îi vine de la satul în care este ctitorită, satul Surpate, sat pendinte de comuna Frânceşti, judeţul Vâlcea.
Este construită în secolul XVI, de către logofatul Tudor Drăgoescu, fratele său Stanciu şi preot Dumitru Bălaşa. Este o construcţie de lemn despre care nu se ştie prea mult.
Dar între 1703-1706, doamna Marica Brâncoveanu, ridică biserica de zid care dăinuie şi astăzi şi care este la sfinţire pictată. Domnul Constantin Brâncoveanu, donează o Evanghelie cu coperţi placate cu argint poleit, pe care dăinuie înscrisul de donare cu semnătura marelui domn cărturar. De remarcat este că la vremea respectivă era doar vel-spătar.
Biserica a fost repictată în anul 1815 de către un anume zugrav, mester al vremii, Gheorghe Gheronitie din Hurezi.
Datorită faptului ca ajunge într-un grad mare de ruinare, datorită lipsei de fonduri, mănăstirea se închide în anul 1872, călugăriţele mutându-se la Mănăstirea dintr-un lemn.
În anul 1927, Comisiunea Monumentelor Istorice, restaurează tot complexul monahal, lucrare care se termină în anul 1935, amenajându-se şi chilii pentru 17 maici.
Biserica mănăstirii se remarcă printr-o catapeteasmă scluptată şi uşi în stil Brâncovenesc. De asemeni se mai remarcă printr-o iconografie deosebită prin aceea că se află o pictură rar întâlnită, împărţirea hainelor lui Iisus.
Dealungul existenţei lăcaşul a fost vizitat în anul 1860 de către scriitorul Alexandru Odobescu, care rămâne profund impresionat de frumuseţea lui.

http://ro.wikipedia.org

Manastirea Cozia

A fost construită, conform legendei, în apropierea altei mănăstiri construită de Negru Vodă.
Este inaugurată la 18 mai 1388, prin hrisovul voevodului Mircea cel Batrân.
Hrisovul este totodată și actul de atestare a localității Călimănești, județul Vâlcea, pe teritoriul căreia se află.
Pictura interioară este făcută între anii 1390 – 1391. Mircea cel Bătrân s-a preocupat permanent de înzestrarea și înfrumusețarea mănăstirii prin întărirea drepturilor de proprietate asupra mai multor sate și moșii. De asemeni îi va da dreptul de exploatare a sării din salinele de la Ocnele Mari. Mănăstirea avea robi țigani care erau folosiți atât la exploatarea sării, cât și la spălarea nisipurilor aurifere de pe Olt și Valea lui Stan de pe Lotru.
La 28 martie 1415 printr-un hrisov al lui Mircea cel Bătrân mănăstirii Cozia i se dăruiește vama de la Genune. Lăcașul a primit în continuare noi donații din partea diferiților domnitori care au urmat. Astfel, până la 1500 sunt date 16 asemenea hrisoave prin care domnitorii întăresc posesiunile sale.
De-a lungul timpului, mănăstirea va fi reparată și renovată de multe ori de domnitori ca Neagoe Basarab, Radu Paisie, Constantin Brâncoveanu. Ultima renovare și consolidare s-a făcut între 1 iulie 1958-1 ianuarie 1959 de către guvernul României la intervenția patriarhului de atunci, Justinian Marina.
De remarcat că în timpul lui Neagoe Basarab s-a construit fântâna care-i poartă numele, iar intre anii 1512 – 1521 s-a refăcut pictura. Constantin Brâncoveanu a construit la 1706 – 1707 pridvorul, în cunoscutul stil numit după numele său „brâncovenesc”. Istoria mănăstirii este strâns legată de istoria țării. În timpul ocupației austriece a Olteniei, mănăstirea a fost o fortăreață redutabilă în calea cotropitorilor.
Ulterior va fi și spital, în orice caz mult mai apropiată de preocupările monahilor de aici.
Un alt moment greu pentru sfântul lăcaș a fost perioada primului război mondial, când a devenit grajd de cai, lucru specificat într-un raport din 16 iunie 1916: „…piatra comemorativă cu inscripția de la marele voevod Mircea cel Bătrân, fondatorul acestui monument istoric, am găsit-o deteriorată cu desăvârșire, în biserici băgându-se cai…”
Mănăstirea Cozia a constituit dealungul timpului și un puternic focar de cultură românească. Prin hrisoavele domnești din 28 martie 1415, 18 martie 1419, 16 iunie 1436, 17 aprilie 1448, se atestează că aici funcționa o „școală mănăstirească” încă din 1415. Primul dascăl a fost părintele Sofronie, starețul mănăstirii. Logofătul Filos, logofăt al marelui voevod Mircea cel Bătrân, compune versuri și imnuri religioase, el fiind considerat primul poet român. Mardarie Cozianul alcătuiește la 1696 Lexiconul slavo-român necesar școlii. Despre funcționarea școlii pomenește la 12 mai 1772 și Arhimandritul Ghenadie, care a venit la Cozia „din mică copilărie, unde am învățat și carte”. Nu departe de Cozia, la Jiblea, (azi cartier al orașului Călimănești) exista în secolul al XVIII-lea o școală sătească, condusă de Barbu, elev al școlii mănăstirești.

http://ro.wikipedia.org

Manastirea Bistrita

Mănăstirea Bistrita, ctitorie a boierilor Craiovesti (Barbu, Banul Craiovei si fratii săi Pârvu vornicul, Danciu armasul si Radu postelnicul), a fost zidită între anii 1492-1494. Ea se află în satul Bistrita apartinând de comuna Costesti din judetul Vâlcea, pe pitoreasca vale a râului cu acelasi nume.
Prima atestare documentară a Mănăstirii Bistrita este un act din 16 martie 1494 al lui Vlad Călugărul.
Mănăstirea a fost distrusă din temelii de către Mihnea Vodă la 1509. Un document al vremii specifică faptul că Mihnea Vodă, care lupta împotriva Craiovestilor, “si mănăstirea lor, carea o făcuse ei pre râul Bistritii din temelie o au risipit”.
A fost refăcută în timpul lui Neagoe Basarab între 1515 – 1519 tot de către boierii Craiovesti.
Se remarcă prezenta lui “Mihai fugar” în toamna anului 1600, care cumpără „satul Costestii mosnenesc” pe care-l dăruie mănăstirii.
Constantin Brâncoveanu donează mănăstirii un clopot , obiect de o inestimabilă valoare si icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana.
În urma cutremurului din anul 1810, lăcasul este afectat serios, lucru ce face ca în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu si Barbu Stirbei, între anii 1846 – 1855 mănăstirea să fie rezidită, in ultimii ani fiind sub îndrumarea arhitectului Carol Benesch.
La toate acestea se adaugă valoarea nepretuită a picturile interioare făcute de maestrul penelului românesc Gheorghe Tattarescu în anul 1850. Pe pereti se află pictati ctitorii: Barbu Craiovescu, Constantin Brâncoveanu, Maria Doamna, Despina Doamna si Barbu Stirbei.

http://ro.wikipedia.org