Palatul Mogosoaia

 

Mogosoaia

[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/mogosoaia/thumbs/thumbs_dsc_0158-copy.jpg]18610
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/mogosoaia/thumbs/thumbs_dsc_0161-copy.jpg]17830
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/mogosoaia/thumbs/thumbs_dsc_0164-copy.jpg]17500
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/mogosoaia/thumbs/thumbs_dsc_0165.jpg]17040
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/mogosoaia/thumbs/thumbs_dsc_0170.jpg]16860
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/mogosoaia/thumbs/thumbs_dsc_0172-copy.jpg]16700
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/mogosoaia/thumbs/thumbs_dsc_0175-copy.jpg]16620
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/mogosoaia/thumbs/thumbs_dsc_0176-copy.jpg]16550
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/mogosoaia/thumbs/thumbs_dsc_0177-copy.jpg]16470
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/mogosoaia/thumbs/thumbs_dsc_0178-copy.jpg]16370
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/mogosoaia/thumbs/thumbs_dsc_0090.jpg]15450
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/mogosoaia/thumbs/thumbs_dsc_0082.jpg]15310
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/mogosoaia/thumbs/thumbs_dsc_0074.jpg]15280
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/mogosoaia/thumbs/thumbs_dsc_0104.jpg]15230
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/mogosoaia/thumbs/thumbs_dsc_0118.jpg]15130
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/mogosoaia/thumbs/thumbs_dsc_0120.jpg]15110
[img src=http://www.mycountry.ro/wp-content/flagallery/mogosoaia/thumbs/thumbs_dsc_0111.jpg]15100

Palatul a fost construit până în 1702 de către Constantin Brâncoveanu în stil arhitectural românesc renascentist sau stil brâncovenesc, o combinație de elemente venețiene cu elemente otomane, stil utilizat anterior și la un alt palat al domnitorului, construit anterior de acesta la Potlogi. Lucrarea a fost terminată în ziua de 20 septembrie 1702, conform pisaniei de pe latura de răsărit a palatului. Data începerii construcției nu este cunoscută, dar se știe că Brâncoveanu a început să cumpere pământ în zonă din 1681.
După 1714, când Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreună cu întreaga sa familie, întreaga avere a familiei a fost confiscată de otomani iar palatul a fost transformat în han. Răscumpărat de domnitorul Ștefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului și a rămas în posesia familiei până la începutul secolului al XIX-lea.

Casa de oaspeţi din curtea palatului Mogoşoaia
Palatul a fost devastat de otomani în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, deoarece marele ban Nicolae Brâncoveanu ținuse partea rușilor în conflict. O nouă distrugere a palatului a avut loc cu ocazia revoluției din 1821 când ultimul urmaș al Brâncovenilor, Grigore Brâncoveanu, a fugit la Brașov și clădirea a fost ocupată de panduri. După moartea lui Grigore în 1832, palatul a rămas moștenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat și, prin căsătoria acesteia cu domnitorul Gheorghe Bibescu, a trecut în familia acestuia și a fost renovat între 1860–1880 de Nicolae Bibescu, care a construit și cavoul familiei în parcul palatului, și vila Elchingen din apropiere. Palatul a fost administrat în continuare de familia Bibescu care, însă, s-a mutat în vila cea nouă iar clădirea veche a rămas nelocuită. Aceasta până în 1911, când Maria-Nicole Darvari a vândut palatul vărului ei George-Valentin Bibescu, care l-a oferit drept cadou de nuntă soției acestuia, Martha.

Cuhnia (bucătăria brâncovenească)
Martha Bibescu s-a ocupat cu renovarea palatului începând cu anul 1912. În timpul Primului Război Mondial, lucrările de renovare au fost frânate de alte distrugeri suferite în urma bombardamentelor germane. În perioada ocupației germane a Bucureștiului și a sudului României, prințesa Martha Bibescu a rămas în capitală, ocupându-se de spitalul reginei Maria și locuind o vreme chiar în palat.
Revenită în țară după ce plecase la Londra, acuzată fiind de colaborarea cu trupele germane, Martha Bibescu a reluat lucrările de renovare după 1920, cheltuind mare parte din averea adunată din cărțile pe care le-a scris. Palatul a fost reinaugurat, astfel, în 1927, unele lucrări interioare continuând, însă, până în 1935.
În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, palatul a fost loc de întâlnire al diplomaților aliați, fiind, pentru câteva luni, închiriat legației elvețiene din România. După 6 martie 1945, moșia a fost naționalizată forțat de guvernul comunist, Martha Bibescu obținând de la autorități declararea ca monument istoric a palatului, pe care încă îl mai deținea. Prințesa a plecat însă definitiv din țară în septembrie 1945, lăsând palatul fiicei sale Valentina și soțului ei, Dimitrie Ghika-Comănești.
În 1949, palatul a fost și el naționalizat, Valentina și Dimitrie Ghika-Comănești fiind arestați. Până în 1957, clădirea a fost devastată și devalizată, colecțiile de artă fiind furate și dezmembrate. Abia în 1957 palatul a devenit sediul secției feudale a Muzeului Național de Artă, fiind restaurat începând cu 1977.
În prezent, Palatul Mogoșoaia adăpostește Muzeul de Artă Brâncovenească și este un important punct de atracție turistică.

http://ro.wikipedia.org